CONCLUSÍV A adj. (Rar) Care constituie o concluzie; care conchide. ◊ (Gram.) Propozitzie conclusiva (shi s.f.) = propozitzie coordonata care arata o urmare o concluzie a coordonatei precedente; conjunctzie conclusiva = conjunctzie care introduce o propozitzie conclusiva. [Var. concluziv a adj. / cf. it. conclusivo fr. conclusif].