conclusiv ~a [At: EMINESCU N. 83 / V: ~uziv / Pl: ~i ~e / E: fr conclusif] 1 a Care constituie o concluzie (1). 23 sf a (Grm; shis propozitzie ~a) (Propozitzie subordonata) care arata o urmare o concluzie (1) a propozitziei regente. 4 a (Grm; is) Conjunctzie ~a Conjunctzie care introduce o conclusiva (2).