CONÁC conace s. n. I. 1. Casa boiereasca la tzara pe o moshie. 2. Reshedintza a unui ispravnic sau a unui subprefect a unui vizir sau a unui pasha; cartier oficial. II. (Inv.) 1. Loc de popas; popas. 2. Distantza de la un loc de popas la altul. 3. Interval de timp egal cu o jumatate de zi. Din tc. konak.