COMPOZÍTZIE compozitzii s. f. 1. Totalitatea elementelor care alcatuiesc o unitate; structura compunere alcatuire. 2. Opera bucata compunere artistica in special muzicala. ♦ Studiul regulilor de compunere a unei bucatzi muzicale; totalitatea cunoshtintzelor muzicale care permite compozitorului sa se exprime intro forma artistica. 3. Felul in care sunt dispuse elementele imaginii intrun tablou astfel incat se se echilibreze intre ele. ♦ Gen de pictura de sculptura de desen reprezentand personaje in actziune. 4. Joc al unui actor care interpreteaza un rol bazanduse in primul rand pe trasaturile distinctive ale personajului respectiv. 5. Exercitziu shcolar constand in dezvoltarea in scris a unei teme cu caracter literar date de profesor; compunere. 6. Aliaj de cositor cu care se captusheshte suprafatza unei piese metalice care freaca alta suprafatza metalica cu scopul de a micshora frecarea. Din fr. composition lat. compositio.