COMPLEMENTÁR A adj. Care intregeshte un lucru un fapt etc.; care complineshte completeaza; intregitor. ◊ Unghi complementar = unghi care formeaza impreuna cu altul un unghi drept; culori complementare = culori care prin suprapunere dau culoarea alba. // s.f. (Mat.) Una dintre cele doua submultzimi ale unei multzimi mai mari. [Cf. fr. complémentaire].