*complemént n. pl. e (lat. complementum d. complére a umplea. V. umplu plin suplement complet plenar pleonazm). Ceĭa ce adaugĭ unuĭ lucru k sal completezĭ (umplutura): complementu uneĭ sume. Gram. Orĭce cuvint care completeaza intzelesu altuĭa: complement direct. Geom. Ceĭa ce lipseshte unuĭ unghĭ ascutzit k sa egaleze unu drept. Fals compliment care inseamna altceva.