COMPETÍTZIE (< fr. lat.) s. f. Concurs intrecere (sportiva). ♦ Forma de interactziune psihosociala mutuala constind in rivalitatea sau concurentza dintre doua sau mai multe persoane pentru atingerea unui scop indivizibil. C. poate fi orientata prin educare spre cooperare dar se poate transforma shi in conflict. ♦ (BIOL.) relatzii antagonice intre doua sau mai multe organisme apartzinind aceleiashi specii (c. intraspecifica) ori unor specii diferite (c. interspecifica) care au aceleashi cerintze de mediu (hrana adapost loc de trai). C. este atit mai puternica cu cit resursele mediului sint mai reduse. Sin. concurentza.