COMPETÉNTZA competentze s. f. Capacitate a cuiva de a se pronuntza asupra unui lucru pe temeiul unei cunoashteri adanci a problemei in discutzie; capacitate a unei autoritatzi a unui functzionar etc. de a exercita anumite atributzii. ◊ Expr. A fi de competentza cuiva = a intra in atributziile cuiva. Ashi declina competentza = a se declara lipsit de autoritate (legala) sau fara pregatirea necesara pentru a judeca o chestiune sau pentru a se pronuntza intro problema. [Var.: competíntza s. f.] Din fr. compétence.