COMBINÁ combín vb. I. 1. Tranz. A imbina a impreuna a potrivi lucruri diferite. ♦ (Fam.) A planui a chibzui. 2. Tranz. shi refl. A (se) uni (atomi molecule sau radicali ai unor substantze) printro reactzie chimica dand nashtere unei substantze compuse. Din fr. combiner lat. combinare.