COMÁNDA s.f. 1. Ordin porunca. ◊ Metoda de comanda = metoda folosita de un conducator care ia decizii personale fara sashi consulte colaboratorii. 2. Conducere a unei unitatzi militare. ◊ Post de comanda = loc unde sta comandantul trupelor shi de unde transmite comanda operatziilor. 3. Actziune de comandare a unui sistem tehnic. ♦ Echipamentul necesar efectuarii ei. 4. Cerere de marfa de efectuare a unei lucrari etc. facuta unui meseriash unui negustor etc. ◊ De comanda = executat dupa indicatziile clientului. 5. (Mar.) Constructzia cea mai inalta pe puntea superioara a unei nave de unde se efectueaza conducerea navei. ♦ Parama de dimensiuni mici cu diametrul de 45 mm. [Pl. enzi de. / < fr. commande germ. Kommando].