COLECTÍV² A colectivi e adj. 1. Care rezulta din participarea mai multor persoane (sau lucruri). Trebuie aratate comunishtilor shi masei oamenilor muncii marea fortza colectiva a partidului experientza shi intzelepciunea colectiva a conducerii partidului care se calauzeshte de invatzatura lui Marx Engels Lenin Stalin. SCINTEIA 1953 nr. 2754. Contract colectiv v. contract. 2. Care apartzine tuturor; obshtesc social. Proprietatea pamintului shi a instrumentelor de munca sa fie colectiva a tutulor. GHICA S. 612. Gospodarie (agricola) colectiva v. gospodarie. ♦ Care e organizat de mai multzi in vederea unui scop comun. Un salon colectiv de pictura. CAMIL PETRESCU T. II 7. Societate in nume colectiv v. societate. ♦ Efectuat de mai multzi autori. Cercetarea shtiintzifica este din ce in ce mai mult opera colectiva. CONTEMPORANUL S. II 1948 nr. 108 2/6. 23. ♦ Care se refera la ideea de colectivitate. Substantiv colectiv = substantiv care la singular numeshte o pluralitate de obiecte identice considerate k un intreg k o totalitate. «Faget» «alunish» «tzaranime» sint substantive colective. Sufix colectiv = sufix cu care se deriva un substantiv colectiv. Sufixele «et» in «faget» «ish» in «alunish» shi «ime» in «tzaranime» sint sufixe colective.