CODÍTZA coditze s. f. I. Diminutiv al lui coada. 1. v. coada (1). Sa pus el... luntre shi punte k sashi vire coditza cea birligata undeva dar; degeaba ia fost. CREANGA P. 144. Gaseam citeo coditza de peshte shi mineam cu jind. SHEZ. VI 141. Cucule... Netezeshtetzi coditza K shi mindra cositza! JARNÍKBIRSEANU D. 400. 2. v. coada (3). Era o tacere nesfirshita pretutindeni; abia se clinteau tremurind icicolo in marginea poienilor frunzele de plop pe coditzele lor lungi shi subtziri. SADOVEANU O. IV 484. 3. v. coada (2). Cind a veni simbata Leaga de coditza ta Un fir galbin de matasa SHi mil scoate pe fereasta. ALECSANDRI P. P. 362. II. Fig. 1. Om lipsit de caracter shi de personalitate care este unealta cuiva lucreaza dupa directivele shi pentru interesele aceluia i face jocul. Monitorul era un lingau coditza dea lui Isaia. CONTEMPORANUL VII 389. 2. (In legatura cu o shtire un zvon) Adaos infloritura exagerare. Vedea cum una fuge la alta cum ishi spun intimplarea cum fiecare i pune citeo coditza citeun cornuletz. SLAVICI N. I 112.