COCOSHÁ cocoshez vb. I. Refl. A se ghebosha a se incovoia a se girbovi. But se dadu indarat incetishor cocoshinduse sub fluieratul gloantzelor. DUMITRIU V. L. 90. TZinete mai drept!... Ce te cocoshezi asha? VLAHUTZA O. A. III 166. Se cocoshase de munca: era trentzaros shi slab. ISPIRESCU L. 398. ◊ Tranz. fact. (Numai in expr.) A cocosha (pe cineva) in batai = a bate (pe cineva) foarte tare a snopi in batai.