Definiția cu ID-ul 792198:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
cobză f. instrument muzical compus din cinci bucăți de lemn de paltin, lipite între ele, iar tabla de armonie e făcută din lemn de brad, are zece coarde (vorbă specială cântecelor moldovenești): lin vioarele sună, iar cobza ține hangul EM. [Rut. KOBZA, un fel de lăută, de aceeaș origină cu cobuz]. ║ adv. țeapăn: a lega cobză (adică întins ca coardele cobzei).