Definitzia cu ID-ul 910060:

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

COBORÍ cobór vb. IV. 1. Intranz. shi refl. A se da jos dintrun Ioc ridicat sau dintrun vehicul; (uneori determinat pleonastic prin «la vale») a merge in jos pe o panta pe un loc inclinat. Din trasura el a coborit cel din urma. SAHIA N. 55. Coborinduse in fintina umple intii plosca shi o pune la shold. CREANGA P. 205. Arald atunci coboara de peal lui cal. EMINESCU O. I 93. Peun picior de plai Peo gura de rai lata vin in cale Se cobor la vale Trei turme de miei Cu trei ciobanei. ALECSANDRI P. P. 1. Fig. Privirile coboara mereu din platou in platou. BOGZA C. O. 21. ◊ Tranz. (Cu privire la un drum la un teren etc.) Umblam domol; suim poteci oable shi coborim prapastii. SADOVEANU B. 6. Ai avut mare noroc de mine de nai apucat a cobori priponii ista. CREANGA P. 202. Dealuri multe ei suira Multe dealuri coborira. ALECSANDRI P. P. 165. ♦ Intranz. A zbura in jos a veni jos din inaltzime. In urma tractoarelor berzele coborau mai putzin sperioase obishnuite cu zgomotul motoarelor. MIHALE O. 185. Cobori in jos luceafar blind Alunecind peo raza. EMINESCU O. I 168. ♦ Intranz. (Despre ape curgatoare) A curge la vale. E Oltul care... neintrerupt coboara. BOGZA C. O. 95. ◊ Intranz. (Despre corpuri cereshti) A se apropia de asfintzit a apune. Soarele coboara intro tacere care nelinishteshte gizele. C. PETRESCU S. 245. Luna se cobora incet marinduse spre pamint. EMINESCU N. 25. ♦ Refl. Fig. (invechit determinat prin «din scaun» «de pe tron») A renuntza la domnie a abdica. Imparatul se cobori din scaun shi se urca fiul cel mic. ISPIRESCU L. 40. 2. Tranz. A da pe cineva sau ceva jos de la o inaltzime oarecare. Coborindul [pe Hercule din cer] il puse iarashi in leagan. ISPIRESCU U. 19. Coboara din pod un papushoi shi desface grauntzele cei trebuiesc. SHEZ. III 126. ◊ Expr. A cobori ochii (sau privirea) = a privi in jos. Ei! nu mai cobori ochii shi zi k vrei sa se sfirsheasca comedia. ALECSANDRI T. 320. ♦ A trage a apleca a lasa in jos. Costea aprinse tzigara cobori fereastra shi ramase rezemat de bara de alama. C. PETRESCU V. 17. SHi numai dupa ce ea pleca de linga dinsul se hotari sa coboare pleoapele peste globurile ochilor care pastrau inca imaginea ei. BART E. 352. 3. Intranz. Fig. (Despre intuneric noapte ceatza vint etc.) A se lasa a cadea. Astazi k shi alte datzi. Lunga linishte coboara Peste mari singuratatzi. TOPIRCEANU 23. Cerul shia schimbat veshmintul Ploaia parca sta sanceapa. Printre brazi coboara vintul K un foshnet lung de apa. TOPIRCEANU S. A. 19. Noaptea incepu sa coboare linishtita. DUNAREANU N. 20. 4. Intranz. (Despre coloana de mercur a termometrului p. ext. despre termometru shi temperatura) A scadea. Temperatura a coborit sub 0°. 5. Tranz. (Cu privire la glas sau la ton) A schimba intensitatea sau inaltzimea trecind la un registru mai profund. Oratorul cobori deodata tonul.Refl. (in gluma) (Ciupici scoate citeva note grave voind a imita pe un basso italian) Millo: Destul! De te mai coborai nitzel ajungeai la catul de jos. ALECSANDRI T. I 290. 6. Intranz. (Urmat de determinari introduse prin prep. «din») Ashi trage obirshia a avea originea a se trage din... SHtefan cel Mare cobora din Mushatini. 7. Refl. Fig. A se injosi. Varianta: scobori (VLAHUTZA O. A. III 4 CREANGA P. 5) vb. IV.