Definiția cu ID-ul 909433:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CLĂÍȚĂ, clăițe, s. f. Diminutiv al lui claie. Își priveau tăcuți clăițele de fin, dădeau tîrcoale în jurul lor și oftau din greu. AGÎRBICEANU, P. S. 28. Am o clăiță de fîn; lîngă clăiță, o poieniță; lîngă poieniță, doi luceferi (Capul, fruntea și ochii). POP.