CLONDÍR clondire s. n. Vas de sticla de marime mijlocie cu gitul stzrimt shi scurt. TZinea clondirul in buzunar shil ducea din cind in cind la gura. PAS Z. I 147. Vede pe masa coshcogea clondir de vin. HOGASH DR. 266. Umplu shi citeva clondire cu vin shi rachiu. FILIMON C. 224. El de veste cum prindea inainte ne ieshea Cun clondir plin de rachiu: Cu clondirul da dreapta Cu paharul da stinga; Din clondir turnindune Din gura graindune... TEODORESCU P. P. 16.