CLIPÍTA clipite s. f. Clipa. Am atzipit vreo citeva clipite. ANGHELIOSIF C. M. II 20. O clipita privirea lui ramase atzintita asupra Ilenei. SLAVICI N I 60. SHi pindind tocmai cind era soarele in cruce de se odihneau muntzii numai pentru o clipita [turturica] se rapede k prin foc shi ia trei smicele de mar dulce. CREANGA P. 273. ◊ Loc. adv. Intro clipita sau (rar Transilv.) pe clipita = indata numaidecit imediat. Cum a sarit imparatul in caldarea ce clocotea grozav pe clipita shia dat sufletul. RETEGANUL P. III 25. Cu sfinta lui iubire [omul] coprinde lumea intro clipita. VACARESCU P. 45.