Definiția cu ID-ul 455430:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CLARITÁTE s. f. 1. însușirea a ceea ce este clar; limpezime, puritate. ◊ calitate a sunetului sau a vocii de a răsuna distinct. 2. limpezime în gândire, în vorbire; expunere pe înțeles. (< lat. claritas, fr. clarté)