CLÁK (< bg. scr.) s. f. 1. Forma a rentei in munca prestata de tzarani sherbi shi liberi fara pamint in TZara Romaneasca shi Moldova in beneficiul stapinilor de pamint. A cunoscut o permanenta creshtere ajungind in sec. 19 la 56 de zile in TZara Romaneasca shi 84 in Moldova. Desfiintzata prin reforma agrara din 1864 ea sa mentzinut sub forme deghizate pana in sec. 20; (in Moldova) boieresc (2). 2. Munca colectiva benevola care o fac tzaranii unii in folosul altora shi care de obicei este insotzita de o mica petrecere cu povestiri glume jocuri etc. V. shezatoare (1).