Definiția cu ID-ul 548197:
Enciclopedice
citéț, citeți s. m. Treaptă a clerului inferior, amintită încă din sec. 2, care avea sarcina să citească (uneori să cânte) lecturile biblice, cu excepția pericopelor evanghelice; lector, anagnost. [Var.: cetéț s. m.] – Din citi + suf. -eț.