citvá citavá pron. indef. pl. citzĭva citeva (scris shi citva citava citzĭva citeva). Putzin ceva (din maĭ multzĭ din maĭ multe): citzĭva oamenĭ citeva femeĭ citorva oamenĭ citorva femeĭ citava hirtie citva vin citva timp (un oarecare timp) a vindut citva din marfa. Adv. A ploŭat citva.