CIRMUIRE s. 1. conducere diriguire domnie guvernare stapinire (inv. shi pop.) obladuire (inv.) chiverniseala chivernisire ocirmuire purtare purtat stapinie vladicie (fig.) cirma. (~ tzarii in vremea lui Mihai Viteazul.) 2. administrare administratzie conducere gospodarire (inv. shi pop.) obladuire chiverniseala chivernisire ispravnicie ocirmuire. (~ treburilor publice.) 3. (concr.) guvern slapinire. (Ce zice ~?)