cirmiz s. m. 1. Coshenila (Coccus ilicis). 2. Planta (Phytolacca decandra). 3. Materie coloranta roshie. Mr. cirmeze megl. chirmiz. Tc. kirmiz din arab. alqirmiz (sp. alquermes quermes) cf. Roesler 597; SHeineanu II 91; Lokotsch 1291; Ronzevalle 129; cf. ngr. ϰρεμέζι alb. kërmës bg. kŭrmuz. Der. cirmiziu (var. cirmiziu hermeziu) adj. (roshuviu stacojiu) din tc. kirmizi cf. sp. carmesi fr. cramoisi it. carmasino (› mag. karmaszin de unde in Trans. carmajin carmajin s. n. „piele stacojie”). Der. neol. carmin s. m. din fr. carmin.