Definiția cu ID-ul 438972:
Etimologice
cipcií (-iésc, -ít), vb. – 1. A ciripi, a piui. – 2. A se bălăci. Creație spontană, ca ciripi. – Der. cipciit, s. n. (bălăceală).
cipcií (-iésc, -ít), vb. – 1. A ciripi, a piui. – 2. A se bălăci. Creație spontană, ca ciripi. – Der. cipciit, s. n. (bălăceală).