Definiția cu ID-ul 976575:
Relaționale
CIOCĂNEALĂ s. bătaie, bocăneală, bocănire, bocănit, bocănitură, ciocănire, ciocănit, ciocănitură, (reg.) tocănire, tocănit. (Se aude o ~ în ușă.)
CIOCĂNEALĂ s. bătaie, bocăneală, bocănire, bocănit, bocănitură, ciocănire, ciocănit, ciocănitură, (reg.) tocănire, tocănit. (Se aude o ~ în ușă.)