CIOBÁN ciobani s. m. 1. Ingrijitor paznic de oi; pastor pacurar. Tata ia strins ciobanului mina shi la batut cu dragoste pe umar. SADOVEANU N. F. 13. SHi sa cintzi un cintec Laie Cum se cintan sat la noi Cind se tinguie ciobanul Dupa turma lui de oi. GOGA P. 72. Umblam shi eu k tot ciobanul Cu fluierul pe linga oi Cind ne ochira cu arcanul Pe mine shinca pe vreo doi. IOSIF V. Imi ardea sufletid in mine de sete shi ciobanii shi baciul habar naveau de asta. CREANGA A. 15. ♦ Proprietar de oi; baci. 2. Compuse: ciobanulcuoile = numele unei constelatzii din emisfera boreala lira; steauaCiobanului = a) luceafarul de seara; b) steaua polara.