ciob sn [At: PANN P.V. II 107 / V: cib sn / Pl: ~uri (rar) ~oábe / E: tc čob] 1 Bucata dintrun obiect de sticla de faiantza de lut etc. spart. 2 (Pgn) Vas spart. 3 (Pop; ie) Ai pune cuiva u’ Ai face cuiva vraji pentru casatorie. 4 (Inv) Contzinutul unui vas. 5 Vas mic de pamant pentru tamaiat. 6 (Reg) Ghiveci de flori. 7 (Buc) Vas din doage stricat. 8 (Pop; irn) Barbat.