CIMPÓI cimpoaie s. n. Instrument muzical popular alcatuit dintrun burduf avind fixate in el unul sau mai multe tuburi sonore prin care aerul iese din burduf shi produce melodia. Venitzi cintaretzi cu cimpoi shialaute Sa cintatzi. DESHLIU G. 28. Noi doine pe naiuri se cer Nou glas in cimpoaie. BENIUC V. 115. Se veseleau cu cintarile cimpoaielor shi cobuzelor munteneshti shi cu diblele lautareshti. ODOBESCU S. I 137. Iar deoi intilni ciocoi De piele sa mil despoi SHi sa fac din ea cimpoi. JARNÍKBIRSEANU D. 507.