CÍK adv. (Pop. shi fam.; cu valoare de verb unipersonal sau impersonal). 1. (Preceda o afirmatzie pusa pe socoteala altora) (Se) spune k... (lumea) zice k... dupa cum (se) crede. 2. (Indica un sentiment de mirare sau de indoiala) Daca poate fi cu putintza! auzi! ♦ Nici mai mult nici mai putzin. ♦ Mai mult decat atata. 3. (Povestitorul admite ce se spune dar e convins k nu este asha) Chipurile vorba vine! vorba sa fie! Din [se zi]ce k.