CHIRCÍT A chircitzi te adj. 1. Cu trupul strins ghemuit zgircit. Vazuse trupurile arse negre chircite. G. M. ZAMFIRESCU SF. M. N. II 220. 2. Pipernicit nedezvoltat; prizarit sfrijit. Citeva femei cu mere chircite shi covrigi jucau in loc de ger. CAMIL PETRESCU T. II 77. Pomii [sint] strimbi shi chircitzi. VLAHUTZA CL. 56. Generatzia asta noua e chircita k un fruct necopt. ALECSANDRI T. 1199.