CHIOR CHIOÁRA chiori chioare adj. 1. Care vede numai cu un ochi; caruia i lipseshte un ochi. Eshti chior sau natarau De dai in gropi mereu? ALECSANDRI T. 347. (Substantivat) In tzara orbilor chiorui imparat se spune despre o persoana mediocra care este apreciata in raport cu celelalte persoane shi mai putzin dotate din cercul sau. 2. Orb. Da de un heleshteu shi vazind nishte lishitze pe apa zvirrr! cu toporul intrinsele cu chip sa ucida vro una... Dar lishitzele nefiind chioare nici moarte au zburat. CREANGA P. 46. Te vad eu k doar nus chioara. ALECSANDRI T. I 36. Sa nu te uitzi inapoi k acuma vine mama [zmeoaica]; caci cum tei uita inapoi itzi ia ochii shi ramii chior. SHEZ. I 229. ◊ Expr. A da chior peste cineva = a da peste cineva (sau a se izbi a se ciocni de cineva) orbeshte. Numai iata ce vede HarapAlb alta minunatzie shi mai minunata: o schimonositura de om avea in frunte numai un ochi mare cit o sita shi cind il deschidea nu vedea nimica; da chior peste ce apuca. CREANGA P. 243. Ivan atunci vazind k moartea da chioara peste dinsul se stropsheshte la ea zicind: Pashol Vidma na turbinca! CREANGA P. 312. A o lua dea chioara = a merge orbeshte fara a shti incotro; a o lua razna. De acum so luam dea chioara shi unde nea fi scris acolo vom ieshi. CREANGA A. 30. ♦ (Ironic) Care nu vede bine care are vedere scurta miop. 3. Care se uita crucish; sashiu incrucishat. Astazi parcas chioara Undei unul parcas doi. CONTEMPORANUL II 143. Draga mie lelitza chioara Suflan foc se uitan oala. POP. 4. Fig. (Despre surse de lumina) Care da o lumina slaba insuficienta; (despre lumina) slaba. Se intorceau tot pe innoptate pe aceleashi drumuri luminate la departari mari de un felinar chior. PAS Z. I 141. Lumina pe strada chiar shi pe bulevarde shi in localuri era chioara. PAS Z.87. ♦ (Despre o fereastra) Mica sau in parte astupata prin care lumina strabate cu greu. Casa are cinci odai joase cu ferestruie chioare. CONTEMPORANUL VII 144. 5. (In expr.) Apa chioara = a) (ironic) aliment lichid prea diluat. Sleite de apa chioara a cazonelor de apa leshietica a marmitelor infanteriile grabeau spre padurea mortzii. CAMILAR N. I 243; b) vorbe lipsite de miez. Miron Juga nasculta discursul prefectului. El dispretzuia mijloacele acestea dea incurca pe sateni cu apa chioara. REBREANU R. II 86. A nu avea para chioara sau (mai rar) a nu avea chioara in punga = a nu avea nici un ban. Un ala... un prapadit de amploiat nare chioaran punga. CARAGIALE O. I 44. O para chioara nu mai avea. Nici sa lucreze nu mai putea. MARIAN S. 251. Fara para chioara sau fara chioara para in punga (sau rar fara de chioara de para) = complet lipsit de bani. Mocanii noshtri merse toata ziua intinsa pe drum shi seara ajunse la o circiumioara biruitzi de foame shi fara chioara para in punga. POPESCU B. III 90. Mai leagatzi banii voinice SHi mai punei la chimir... K teajungeo vreme rea Far’ de chioara de para. SHEZ. 142.