CHINUITÓR OÁRE chinuitori oare adj. Care chinuieshte care provoaca un chin fizic sau moral. Lungile shi chinuitoarele ashteptari nu atacasera numai trupul. SADOVEANU Z. C. 299. Dupa trei luni de drum chinuitor au debarcat la Cayena. BART E. 275. Cumplit de chinuitoare erau noptzile lui Radu. VLAHUTZA O. A. I 130. ◊ (Adverbial) La trei din noapte vom suda din somn Pe cei ce se lasara istovitzi in noroi... Vom ashtepta chinuitor SHiapoi... in shiruri rare vom urca. CAMIL PETRESCU V. 31. Pronuntzat: nui.