CERDÁC cerdace s. n. 1. Mic pridvor uneori inchis cu geamlac ashezat deasupra garliciului pivnitzei (la casele tzaraneshti); galerie deschisa marginita de stalpi (la vechile case boiereshti sau la manastiri). ♦ (Impr.) Balcon. 2. (Inv.) Cladire izolata cu o singura incapere ashezata pe o ridicatura de pamant sau pe stalpi inaltzi (servind k post de observatzie). 3. Acoperish de fantana. [Var.: ceardác s. n.] Tc. çardak.