Definitzia cu ID-ul 433025:
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
cerdác (cerdace) s. n. 1. Balcon inchis cu gratii sau geamuri. 2. Pavilion chioshc. 3. Terasa balcon. 4. Acoperish cu care se protejeaza troitzele shi fintinile. Mr. cirdache megl. čardac. Tc. çerdak (Cihac II 560; SHeineanu II 123; Roesler 607; Meyer 442; Lokotsch 397; Ronzevalle 73); cf. ngr. τσαρδάϰι alb. tśardhak bg. sb. rus. čardak. Dupa Miklosich Wander. 13 rut. čerdak provine din rom.