CÉNTRU¹ I. s. n. 1. (mat.) punct fatza de care punctele unui cerc sau ale unei sfere se afla la egala departare. ◊ punct al unui ansamblu de figuri geometrice la care se raporteaza celelalte puncte ale ansamblului. 2. punct central al unui spatziu al unei suprafetze. ◊ punct marcat la mijlocul terenului de joc la fotbal handbal etc. 3. loc(alitate) in care sunt concentrate anumite activitatzi (politicoadministrative economice culturale etc.) ◊ institutzie superioara conducatoare; putere administrativa centrala. ◊ institutzie care concentreaza o activitate shtiintzifica. 4. (fiz.) punct de aplicatzie al rezultantei unui sistem de fortze. 5. pozitzie politica de mijloc intre conceptziile de dreapta shi de stanga. II. s. m. 1. (anat.) punct in care sunt localizate anumite functzii. ♦ ~ nervos = grup de celule nervoase unde se primesc excitatziile periferice shi de unde pornesc excitatziile centrale. 2. jucator aflat in mijlocul liniei de atac sau de aparare la anumite jocuri sportive. (< fr. centre lat. centrum)