CEL³ CEA cei cele art. adj. 1. (Preceda un adjectiv care urmeaza dupa un substantiv articulat) Robia shi proprietatea cea mare trebuira a produce... relele lor. BALCESCU O. II 11. Voi parasi locashul undeam nadejduit Pe aripile mortzii celei mintuitoare. ALEXANDRESCU M. 7. Ochii tai cei negrishori Umplemi trupul de fiori Fruntea ta cea albineatza Umplemi sinul de dulceatza. JARNÍKBIRSEANU D. 31. ◊ (Intrebuintzat numai din necesitatzile ritmului) Iar steaua cea polarai arata a lui cale. EMINESCU O. I 92. La pamint dormea tzinindushi capatii mina cea dreapta. EMINESCU O. I 142. ◊ (Intra in formarea numelor unor personalitatzi din istorie mai ales atunci cind atributul e un epitet stabil) SHtefan cel Mare. Ionvoda cel Cumplit. Mircea cel Batrin. ◊ (Cind substantivul este determinat de mai multe adjective art. «cel» se pune o singura data) Doar zefirul Musafirul Cel shagalnic shi pribeag A trecut pe linga prag. IOSIF V. 137. 2. (Sta inaintea unui numeral ordinal de care se leaga in mod obishnuit prin prep. «de») Copacul cel deal treilea. ▭ Dar deodatun punct se mishca... cel intii shi singur. Iatal Cum din haos face muma iara el devine tatal. EMINESCU O. I 132. Cita poama e tomnie Nice una nui dulcie K maicutza cea dintiie. JARNÍKBIRSEANU D. 209. 3. (La pl. determina numerale cardinale care exprima un numar cunoscut de obiecte sau fiintze sau un grup de obiecte sau fiintze cu insushiri comune) Am primit cei doua sute de lei. ▭ Sashi aleaga de sotzie pe una din cele trei fete. ISPIRESCU L. 5. Ia spus ce se petrecuse... in cele doua noptzi din urma. CREANGA P. 99. 4. (Impreuna cu comparativul serveshte la formarea superlativului relativ) TZara in care imparatzea fratele cel mai mare era tocmai la o margine a pamintului. CREANGA P. 183. Ajunse... una din cele mai frumoase provincii ale intinsei imparatzii romane. BALCESCU O. II 11. ◊ (Cind mai multe superlative relative se refera la acelashi substantiv art. «cel» se pune de obicei o singura data) Cel mai bun mai afectuos shi mai devotat prieten. ◊ (De obicei cu elipsa lui «mai» in unele constructzii fixe) Loc. adv. Cel mult = in cazul cel mai favorabil; in cazul extrem. Voi juca cel mult o partida de shah. Cel putzin = admitzind numarul sau masura cea mai mica; pe putzin (socotit) macar barem incalte. Socotira cu mintea lor k tilharii trebuie sa fie cel putzin doi. ISPIRESCU L. 373. Caii de la roate erau cel putzin de trei stinjeni departatzi de naintashii carei mina un frumos baiat k de 16 ani. NEGRUZZI S. 1 37. (Locutziune cu valoare de numeral ordinal) Cel din urma sau cel (mai) de pe urma = ultimul. Incatzi mai dau o data carul dar asta tzia fi cea din urma. CREANGA P. 45. Am auzit cele de pe urma cuvinte ale lor. ALECSANDRI T. II 24. (Loc. adv.) In cele din urma sau in cele (mai) de pe urma= la urma urmelor in sfirshit. In cele mai de pe urma dete shi peste calul tatalui sau din tineretze rapciugos bubos shi zacind pe coaste. ISPIRESCU. L. 15. ♦ (Expr.) Cea mai de pe urma = ultima dorintza (inainte de moarte). Sa implineasca cea mai de pe urma a moshului. CREANGA. P. 184. Forme gramaticale: gen.dat. sg. m. celui f. celei shi (Mold.) cei (EMINESCU O. I 188 ALECSANDRI P. II 20) gen.dat. pl. celor.