Definitzia cu ID-ul 905860:
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
CEL2 CEA cei cele adj. dem. (Arata k fiintza sau lucrul desemnate de substantivul care il determina se afla (mai) departe in spatziu sau in timp de subiectul vorbitor; shi in forma cela ceea; popular shi familiar in opozitzie cu cest) 1. (Preceda substantivul; de obicei insa urmeaza dupa substantiv avind forma cela ceea) Acel acela. Vezi tu muntele cela de colo? Sa nu te duca pacatele sa vinezi peacolo k este nevoie de cap. ISPIRESCU L. 41. Ia mai sfirsheshte o data cu lupul cela; altaceva nai de vorbit? CREANGA P. 123. Vorba ceea: La placinte inainte SHi la razboi inapoi. CREANGA P. 189. Ah! undei vremea ceea cind eu ceream un vad Sa ies la lumea Zarga. EMINESCU O. I 92. La cea casa mare Cu fereshti in soare Multe butzi de toate Se lovesc in coate. ALECSANDRI B. P. 121. ◊ (Urmind dupa substantiv in forma de f. pl. cele) SHi merge shi merge pina cind pe inserate ajunge la curtzile cele. CREANGA P. 301. ♦ (Cu valoare emfatica numai inaintea substantivului) Dacar fi un foc in soba Miar parea k sintem doi Ash mai sta cu el de vorba Mai uitind cele nevoi. VLAHUTZA P. 9. Chirica cum i treaba baietzilor se acatzara pe cele garduri. CREANGA P. 163. Vino mosh Trohine de gioaca cu noi; hai doar tzii mai scutura din cele batrinetze. ALECSANDRI T. 380. Ia deci in bratze cei plosca burduhoasa shitzi racoreshte gitlejul. NEGRUZZI S. I 245. Iar la cea maicutza Sa nu spui dragutza K la nunta mea A cazut o stea. ALECSANDRI P. P. 3. 2. (Mold. Transilv. mai ales in forma cela ceea sta totdeauna inaintea substantivului fiind mai accentuat decit acesta) Celalalt. TZine de cela capat de tzigla shi eu oi tzine de cestalalt. SBIERA P. 34. Da bine moshnege cind ai venit in cela rind parca erai in toata mintea. CREANGA P. 83. Priveam Prutul cum curge shi fericeam pe cazacul cu barca lunga de la pichetul din ceea parte. NEGRUZZI S. I 61. SHi spre Dunarea pleca Apan doua despica SHi salta din val in val Pin’ sosea la cela mal. ALECSANDRI P. P. 132. ◊ Expr. Ceea (sau rar cea) lume = (in credintzele religioase) lumea cealalta de apoi; (in basme) celalalt tarim. Ajunse fiul oii pe cea lume. RETEGANUL P. I 65. Sa chinuit asha pina despre ziua dar in zadar caci imparatul parca era dus pe ceea lume. CREANGA P. 98. Muri dupa ce minca trei oi fripte shi bau o balerca de pelin zicind k nu trebuie sa se duca pe ceea lume flamind shi insetat. NEGRUZZI S. I 247. Forme gramaticale: gen.dat. sg. m. celui f. celei. gen.dat. pl. celor; (cind are forma cela ceea) gen.dat. sg. m. celuia f. celeia gen.dat. pl. celora.