CAVALÉR cavaleri s. m. 1. (In Roma antica) Membru al ordinului ecvestru inferior ordinului senatorial. ♦ (In Evul Mediu in Apusul shi in Centrul Europei) Titlu nobiliar conferit initzial pentru fapte de arme de rege sau de un reprezentant al lui. 2. Titlu dat unei persoane dintrun ordin cavaleresc laic sau religios. 3. Titlu onorific conferit in unele tzari posesorului anumitor decoratzii importante. 4. Persoana avand titlul de cavaler (13). 5. Calaretz. 6. (Adesea adjectival) Om plin de abnegatzie generos shi nobil; om amabil binevoitor indatoritor. 7. (Pop.) Tanar necasatorit holtei burlac. ◊ Cavaler de onoare = tanar necasatorit care insotzeshte pe miri la cununie. Din rus. kavaler it. cavaliere fr. cavalier.