*cavalér m. (rus. kavalér fr. cavalier ngr. kavalliéris d. it. cavaliere care vine d. cavallo cal. V. cal). Cetatzean roman din al doilea ordin (eques). Nobil admis in ordinu cavalerizmuluĭ in evu mediŭ: cavaleru Bayard. Membru al unuĭ ordin militar (k ceĭ din Malta orĭ ceĭ Teutonĭ). Nobil de un rang inferior celuĭ de baron (obishnuit in Italia shi Austria). Purtator al uneĭ decoratziunĭ in gradu cel maĭ de jos: cavaler al Coroaneĭ Romaniiĭ. Barbat in opoz. cu dama la dans. Pop. Holteĭ. Cavaler ratacitor cavaler care cutreĭera lumea k sa indrepte nedreptatzile (k Don Quijote). Cavaler de industrie escroc.