cavalér (cavaléri) s. m. 1. Titlu nobiliar conferit de rege. 2. Titlu dat unei persoane dintrun ordin cavaleresc. 3. Titlu onorific conferit posesorului anumitor decoratzii. 4. Persoana avind titlu de cavaler. 5. Calaretz. 6. Om generos nobil; amabil. 7. Holtei burlac. Mr. cavaler. It. cavaliere fr. cavalier chevalier prin intermediul rus. kavaler (Sanzewitsch 199; DAR); cf. ngr. ϰαβαλλάρις bg. kavaler. Der. cavaleresc adj. (de cavaler; inv. fatzish pe fatza); cavalereshte adv. (in felul cavalerilor sincer deschis); cavalerie s. f. (calarime; institutzia cavalerilor); cavalerism s. n. (purtare de cavaler); cavalerist s. m. (calaretz); cavaleros adj. (cavaleresc).