cavalér sm [At: DUMITRACHE 414 / V: ~leáriu ~lír ga~ / Pl: ~i / E: rs кавалерь] 1 (Inv) Calaretz. 2 (Mil; inv) Soldat din cavalerie Si: cavalerist calarash (inv) calariu. 3 (In vechea Roma) Cetatzean din ordinul calaretzilor ordin mijlociu intre patricieni shi plebei avand fiecare un cal intretzinut pe socoteala statului. 4 (In Evul Mediu in Apus) Nobil care era membru al ordinului sau institutziei cavaleriei (cu un ceremonial deosebit) shi caruia i se impuneau dispretzul pericolului lealitatea apararea celor slabi curtenia fatza de femei. 5 (Pex) Membru al unor ordine militare shi religioase instituite pentru lupta impotriva necreshtinilor. 6 (Pex) Membru al unui ordin onorific instituit de suveran. 7 (Spc) Persoana cu gradul cel mai putzin inalt dintrun ordin care are mai multe grade. 8 (Ioc dama) Barbat care insotzeshte o doamna sau o domnishoara. 910 (Pex) Barbat care la un bal danseaza cu o femeie (sau care curteaza o femeie). 11 (Is) ~ de onoare Tanar care insotzeshte impreuna cu o domnishoara de onoare pe miri la cununie Vz fratedemire Cf vornicel chemator. 12 (Inv; is) ~ de industrie Persoana care in ciuda aspectului onest face inshelatorii in stil mare shi traieshte din expediente. 13 (Pex) Om onest politicos leal cu purtari nobile. 14 (Pex) Greutate de sarma care se pune calare pe bratzul balantzelor de precizie (pentru greutatzi foarte mici). 15 (Bot; reg) Canale (Impatiens balsamina). 16 (Bot; reg) Carciumareasa (Zinnia elegans).