CATIFEÁ catifele s. f. Stofa fina (de matase de lina sau de bumbac) avind dosul k stofele obishnuite iar fatza cu peri deshi shi scurtzi facind la atingere impresia unei blani. V. plush. Vazu un baiat cu fatza ovala palida cam slabita parul de aur acoperit de o palarie de catifea neagra. EMINESCU N. 81. Jiletca de catifea vishinie cu gaitan de fir de jur imprejur. GHICA S. 150. Peste dulama poloneza de catifea stacojie avea cabanitza turceasca. NEGRUZZI S. I 148. ◊ (Poetic) In veshmint de catifele un bondar rotund in pintec Somnoros pe nas k popii glasuieshtencet un cintec. EMINESCU O. I 87.