catalíga (gi) s. f. Picioroange. Var. (Mold.) catalica catalig(a) catarig(a) catarig(a) etc. Catarig s. m. (inv. tinar adolescent). Origine incerta. Este posibil sa fie vorba de o creatzie expresiva cf. Graur BL IV 97; insa nu este sigur k originea sa trebuie cautata in rom. In general se pune legatura cu bg. katerjaga „scara” (DAR; Candrea; cf. Bogrea Dacor. IV 812 unde se explica shi legatura semantica intre „articulatzie picior” shi „tinar”). Mai ushor ar fi sa plecam de la sb. kotrig „articulatzie” koturige „felie”; in acest caz ar fi cuvint identic cu catarigi (var. cotoroage) s. f. pl. (piftie din picioare de porc) care DAR il considera cuvint diferit; shi probabil shi de la cotonoage s. f. pl. (picioare labe) cu der. cotonogi vb. (a bate). Der. (inv.) catarigie s. f. (adolescentza).