CASCÁT² A cascatzi te adj. 1. (Despre oameni ironic) Care sta cu gura deschisa privind neatent; natafletz. Mai dar cascat mai eshti! ◊ (Mai ales in expr.) Guracascata = guracasca. Vad nishte guricascate uitinduse la mine shi numi pot da seama de ce va miratzi asha. CREANGA P. 243. A ramine (sau a sta a privi etc.) cu gura cascata = a fi mirat buimacit sau inshelat in ashteptarile sale. Vasile o privea [pe batrina] cu gura cascata. DUMITRIU N. 253. Totzi ramasera cu gurile cascate shi cu ochii dupa minge. BUJOR S. 11. Ramasesem incremenit cu ochii holbatzi cu gura cascata caci nu intzelegeam nimic. NEGRUZZI S. 1 6. 2. (Despre ochi) Holbat zgiit. Usha se deschise shi Geambashu ieshi in prag. Era cu ochii cascatzi cu gura deschisa. DUMITRIU N. 64. 3. (Despre cavitatzi) Care are o deschidere mare larg deschis. Familia raposatului Drarea.. nu prevedea groapa ce sta cascata dinaintei. ODOBESCU 3. I 86. ◊ (In comparatzii) Ochii ei un hau cascat. EMINESCU N. 7.