CÁPSA s. f. 1. dispozitiv de inchidere din piese care se imbuca una in alta la incheierea unor obiecte de imbracaminte; buton (II 1). 2. inel metalic cu care se intaresc marginile unei butoniere ale unei gauri pentru shireturi etc. 3. piesa cu care se prind hartii foile unei cartzi etc. 4. mic tub metalic umplut cu o materie fulminanta la armele de foc la mine etc. pentru a produce impulsul initzial necesar explodarii incarcaturii ♦ (fam.) a fi cu ~ a pusa = a fi nervos gata de cearta. 5. rondela metalica izolata la soclul becului care face legatura cu unul din capetele filamentului. (< lat. capsa germ. Kapsel)