CAPRÍCIU ~i n. 1) Dispozitzie de moment neashteptata shi adesea stranie manifestata cu incapatzanare; naz; toana; moft. ◊ ~ile modei caracter schimbator al modei. 2) Compozitzie muzicala instrumentala sau vocala de forma libera avand caracter de improvizatzie. [Sil. priciu] /<fr. caprice it. capriccio