capatzina (capatzani) s. f. 1. Cap despartzit de trunchi. 2. Cap doxa inteligentza. 3. Cap parte mai groasa a unui obiect. 4. Craniu hirca. 5. Bulb ceapa. 6. Capatzina de zahar. 7. Butuc de roata. Mr. capatzina megl. captsǫna. Origine incerta. Se considera k der. de la lat. *capĭtῑna de la caput (Pushcariu 275; CandreaDens. 239; DAR) format pe baza modelului lui morticina cf. alb. kaptinë; este insa evident k sensul de „cap de mort” sau „craniu” nu poate fi primitiv. Este vorba mai curind de un der. expresiv de la cap k ierbotina de la iarba cf. bolbotina foloshtina. Der. capatzinos adj. (cu capul mare; prost netot; incapatzinat capos); incapatzina vb. (a se indirji); descapatzina vb. (a taia capul). Din rom. vine bg. kapacin (Capidan Raporturile 227) shi posibil shi alb.