capamá (capamále) s. f. 1. Mincare din carne de oaie sau pasare tocanitza. 2. (Inv.) Costum haina. Tc. kapama de la kapamak „a inchide a acoperi” (SHeineanu II 86); cf. ngr. ϰαπαμᾶς sb. kapama. Cuvintul tc. se prezinta shi cu forma kaplama „actziunea de a acoperi invelitoare” de unde rom. caplama (mr. caplama) adv. (potrivit; se spune despre modul de prindere a scindurilor unei podele prin imbinarea acestora) cf. ngr. ϰαπλαμᾶς alb. kapama (Meyer 174) bg. kaplama.