capábil a adj. (fr. capable mlat. capabilis d. capax. V. incap). Care poate cuprinde in care incape. Fig. Care poate face un lucru: corabie capabila de o lunga calatorie om capabil sal ajute sal ucida pe altu capabil de crima. Inteligent abil: om capabil. Jur. Caruĭaĭ permite legea: minoriĭ nus capabili sa testeze (saŭ de a testa).